Am ajuns la concluzia că nu poți manifesta ceva fără a-ți pune atenția acolo. Fără că tu să dai ceva în schimb. Este totul un schimb de energie, uneori mai grosier alte ori mai subtil. “There is no something for nothing” în lumea fizicalitatii. Factorul primordial este că întâi de toate este necesar să FII, apoi să faci apoi să ai. A Fi a face, a ști, a avea. Aceasta este secvența divină.
Au trecut 35 de ani și până acum nu am fost curios să îmi cunosc limba pe care o vorbesc. Să înțeleg cu adevărat care este sensul cuvintelor pe care le scot pe gură.
Am trăit cu vaga impresie că așa trebuie să fie pentru că așa am învățat sau am fost învățat. Dar dacă nu este așa, dacă lucrurile stau altfel? Dacă tot ceea ce am învățat cu toate bunele intenții este eronat?
Poate este timpul să pun sub semnul întrebării majoritatea convingerilor pe care le am. Să le scot eu pe ele la tablă așa cum eu am fost scos cândva pentru ele. Pentru a-mi fii întipărite în memorie. Poate este timpul să-mi scot ghidul interior și să îl întreb când a făcut ultimul upgrade. Pentru că prea am senzația că îl urmez orbește. Poate gândurile pe care le am nu sunt ale mele, ci doar le am. Cine zice că dacă ai ceva este musai al tău?
Este timpul să fie timpul meu :).
Leave a Reply