Am avut un vis, sau a fost real… Stăteam întins pe pat, pe la 1 A.M., ora mea favorită de contemplare. Apoi din senin totul s-a amestecat, ca într-un vârtej viu colorat, unde eu eram una cu totul şi totul eram eu! O senzaţie intensă m-a incercat, după care a apărut întrebarea…Unde sunt eu???!!?? Contrariat…priveam de parcă aş fi fost peste tot, precum o prezenţă şi atât. Fără corp sau alte graniţe…nelocalizat. La realizarea acestui lucru mă aşteptam, nu ştiu de unde, probabil că am citit prea mult, să mi se facă frică. Nici gând de frică sau altfel de senzaţie de genul acela, doar o curiozitate, uşor amuzată. Priveam atent spre mix-ul de culori din faţă-mine. Am realizat! Despre asta este vorba! O joacă a contrastelor, care se îmbină într-o experienţă unică şi irepetabilă. Ce izvorăşte din prezenţa care Sunt. Nimic de temut, nici Rai, Iad, Purgatoriu, doar o prezenţa care caută expresie, curioasă. Din invizibil şi nemărginit, în lumea formei şi a limitelor. Un ”infinit câmp” de potenţialitate. Simt că pierd experienţa în cuvinte, vrând să o explic într-un fel. Încercând, pentru că doar asta pot să fac, să descriu ceva ce nu poate fi descris în cuvinte. Mă amuz, de marea scenă de teatru pe care o văd în jurul meu. Mă minunez de multitudinea de personaje pe care le întâlnesc la fiecare pas. Fiecare prins în propriu rol, atât de complet încât toţi ar merita un oscar. Hahaha…Bine ai venit!
Dezvăț de îți pică față!